Frumusețea de căpetenie a acestei cărți nu stă atât în stilul ei literar sau în bogăția și folosul informațiilor pe care le cuprinde, cât în simpla ei sinceritate. Paginile ei sunt cronica unor întâmplări care s-au petrecut aievea. Tot ce s-a făcut a fost să li se dea puțină culoare; și, pentru asta, nu s-a cerut nimic în plus. George, Harris și Montmorency nu sunt idealuri poetice, ci făpturi în carne și oase – mai ales George, care cântărește vreo șaptezeci și șase de kilograme. Alte lucrări o pot întrece în adâncimea gândirii și în cunoașterea firii omenești; alte cărți o pot egala în originalitate și în mărime; dar, în privința veridicității fără speranță și fără leac, nimic din ce s-a descoperit până acum nu o poate întrece. Aceasta, mai mult decât toate celelalte farmece ale ei, va face, credem, ca volumul să fie prețios în ochii cititorului serios; și va da o greutate în plus învățăturii pe care o cuprinde povestea.
Londra, august 1889